Despre regenerarea sistemului de învățământ
Aveți dreptate! Nu am voie să generalizez când spun că învățământul românesc e slab. Sunt și profesori excelenți în sistem. E și un mic curent acum bun: din ce în ce mai mulți interesați să se schimbe, să înțeleagă metode de predare moderne, să participe la cursuri de formare.
Bravo nouă!
Numai să avem totuși contactul deplin cu realitatea: noi facem acum pasul (încet și ăla) pe care țările dezvoltate l-au făcut acum 50 de ani. Pasul ăla care a intrat deja în criză și la ei și care se transformă acum în altceva, cu alți 50 de ani decalaj în viitor față de noi. In afară se vorbește de SMART Education, de tehnologii în învățare, de clase răsturnate (flipped), de programe individuale și personalizate, de radierea granițelor între discipline, de clase mixte ca vârstă, de învățare accelerată, de aplicarea neuroștiințelor în scenarii de învățare, school in the cloud etc.
Sunt bune inițiativele acestea locale de a schimba, cu disperare, educația românească de la firul ierbii. Dar sunt doar realistă să spun că fără o reformă gândită și asumată de sus care să recupereze decalajele imense de mentalitate și tehnologie a învățării, de sărăcie și discriminare socială, ne ducem definitiv de râpă ca țară.
Ce specimene sunt astăzi la guvernare reprezintă o palmă peste orice fel de speranță în direcția asta. Și nu discut acum de alegerile lor politice, ci de imaginea incultă, țopească, ridicolă și retardă istoric pe care o proiectează în comunicare, mentalitate, înțelegere.
A început să se chinuie mediul privat să investească în educație. Să aducă profesori la masa discuțiilor și să creeze emulație, să "înfieze" școli, să trimită tineri entuziaști la țară, în medii defavorizate. Tare mândră sunt de asta și de oamenii care își plătesc transport și bilete la evenimente educaționale din salariile lor, fără promisiune de puncte sau diplome la portofoliu! Sau de firme care bagă bani proprii în programe de formare pentru dascăli. Mediul privat care oricum e sufocat de taxe și dări, de presiunea salariilor mărite la stat, de schimbări peste noapte în politicile financiare și altele!!!!
Numai că aceste încercări nu vor arde niciodată etapele pe care România ar trebui să le ardă ca țară, ca să mai contăm în harta inteligențelor și economiei europene!
Când dezastrul e atât de mare, nu pansamentele salvează! Bolnavul are nevoie de resuscitare integrală, de strategie de tratament pe termen scurt și lung.
Rușine guvernului și ministeriabililor care vor avea pe conștiință încă o generație sacrificată sau fugară, peste hotare!